1.
General Electric
a scos pe piata
noul model de
turbina eoliana
offshore de 3,6
MW al carui
rotor are un
diametru de 104
metri.
Specificatiile
tehnice sunt
prezentate mai
jos.
Operating
Data 3.6
Rated
capacity
3,600 kW
Cut-in wind
speed 3.5
m/s
Cut-out wind
speed 27 m/s
Rated wind
speed 14 m/s
Rotor 3.6
Number of
blades 3
Rotor
diameter 104
m
Swept area
8,495 m2
Rotor speed
(variable)
8.5 - 15.3
rpm
Tower 3.6
Hub heights
Site-dependent
Power
control
Active blade
pitch
control
Principalele
componente ale
turbinei sunt
descrise in
figura de mai
jos.
2.
Industrial Solar
Technology
Corporation a
scos pe piata un
nou model de
panou solar cu
fagurele in
interior de
aluminiu,
destinate numai
pe perioada
verii sau cu
fagurele de
cupru destinat
pe perioada
anului. Sistemul
solar mai este
prevazut cu o
pompoa de
circulatie WILO
special
dezvoltata
pentru
colectoarele
solare, cu un
rezervor pentru
acumularea apei
calde tip ST a
carui capacitate
poate varia
intre 300 si 1
000 de litrii si
un schimbator de
caldura extern
cu placi. In
figura de mai
jos este
detaliat un
astfel de
sistem.
General
Technology
Information
scoate pe piata
noi tehnologii
pentru
gazeificarea
biomasei ce
folosesc
reactoare cu pat
fix sau
fluidizat in
prezenta aerului
ca agent de
gazeificare.
Datorita
reactiilor de
oxidare partiala
gazul de sinteza
produs are o
putere
calorifica
inferioara intre
4 si 6 MJ/m3
respectiv un
continut ridicat
de azot.
Utilizarea
aburului ca
agent de
gazeificare
conduce la
obtinerea unui
gaz de sinteza
cu o putere
calorifica
inferioara mai
ridicata.
Noua
tehnologie
dezvoltata
de
Universitatea
Tehnica din
Viena in
colaborare
cu Austrian
Energy si
Environment
Inc. consta
intr-un
reactor cu
pat
fluidizat
circulant
rapid
(FICFB).
Puterea
calorifica
inferioara a
gazului de
sinteza
poate atinge
15 MJ/m³ cu
o
concentratie
redusa de
azot (<3%)
precum si o
prezenta
redusa a
gudronului
(<0,8g/m³).
Procesul
este
impartit in
doua zone:
prima zona,
de
gazeificare,
se afla in
partea
superioara a
reactorului
si
utilizeaza
ca agent
aburul. Cea
de-a doua
zona, de
combustie,
este
fludizata cu
aer, la baza
reactorului,
furnizand
caldura
necesara
reactiilor
endoterme de
gazeificare
din prima
zona.
Particulele
antrenate
reprezinta
purtatorul
caloric
facand
trasnsferul
de caldura
din zona de
combustie
catre zona
de
gazeificare.
Amestecarea
gazelor de
combustie cu
cele de
sinteza este
redusa prin
caracteristicile
geometrice
ale
instalatiei.
Dupa 2 ani
de operare
continua la
o putere
termica de
100 kW
reactorul va
fi integrat
cu un motor
termic
intr-o
unitate de
cogenerare
de 4 MW.
Concentratia
de hidrogen
care se
poate obtine
in gazul de
sinteza
poate ajunge
la 55%.